Archive for Martie 2010

MINCIUNA CORECTITUDINII POLITICE

Minciuna este una din cele mai mari “creaţii” ale diavolului. Ea a fost de-a lungul timpului himera după care luîndu-se, atîţia oameni şi-au găsit sfîrşitul în abisurile întunericului.

În vremurile din urmă, însă, lucrurile s-au schimbat radical. Omul este din ce în ce mai preocupat să afle adevărul. Are acces la învătăţură, ştie adevăruri nenumărate despre tot ce există pe lumea aceasta, ba chiar destule şi de pe lumea cealaltă. Omul este prin firea lui un mare iubitor de adevăr, deci tactica minciunii directe, adică a prostirii, folosită de demoni în trecut, nu prea mai ţine cu nişte oameni care ştiu din ce în ce mai multe adevăruri. Citește în continuare

Anunțuri

A TRECUT VREMEA PATRIOTISMULUI?

Citim astăzi vechi poezii de dragoste înflăcărate sau articole de odinioară despre patriotism şi rîdem de ele. Ne comportăm ca şi cum asemenea lucruri sînt desuete, nerealiste, ridicole, mai ales acum, că Europa ne priveşte.

Acest lucru ni se trage mai ales din faptul că asemenea manifestări au fost ridiculizate, batjocorite sistematic de post-cultura globalistă care ni s-a servit forţat după Revoluţie. Dacă pe vremea comuniştilor, se realizau filme care glorificau frumuseţea vremurilor de odinioară, măreţia luptelor pentru neatîrnare, dreptatea Citește în continuare

BUNUL PĂSTOR – poveste

– Mamă, mamă!, se auziră dintr-odată în odaia mamei strigătele disperate ale copilului ei, care venea alergînd dinspre pădure. Am pierdut oaia, am pierdut oaia!

– Cum ai pierdut oaia?!, răspunse mama cumplit de speriată, dar mulţumind în sinea ei lui Dumnezeu că fiul ei nu păţise nimic.

– Umblam cu ea pe munte, cum fac de obicei, dar s-a speriat deodată de ceva şi a luat-o la fugă ca nebuna înspre prăpastie. S-a dus mititica, s-a sfărîmt de stînci, îngînă copilul cu glas scăzut şi începu să plîngă încet, cu suspine, în braţele mamei sale.

De cînd văzuse lumina zilei şi pînă în acea zi, oiţa aceea albă ca neaua fusese tovarăşul credincios al băiatului. Citește în continuare

NECAZUL CU ARABII…

(traducere din engleza)


Un agent de vînzări care fusese în Orientul Mijlociu ca să vîndă Coca-Cola, s-a întors acasă cumplit de dezamăgit.
Un prieten l-a întrebat: “Ce s-a întîmplat? De ce nu ţi-a mers bine cu arabii?”
Agentul de vînzări i-a explicat:
“Cind m-am dus in Orientul Mijlociu, credeam că o să mă umplu de bani, deoarece Coca-Cola nu este o marfă prea cunoscută acolo. Şi pentru că nu ştiam limba arabă, m-am gîndit să-mi transmit mesajul prin trei imagini. În prima imagine, am înfăţişat un om mort de sete, prăbuşit pe nisipul încins, a doua imagine îl reprezenta pe om bînd Coca-Cola, iar în a treia imagine, omul era total revigorat. După aceea, am răspîndit afişele peste tot.

“Păi cum? Ar fi trebuit să ai vînzări mari…”, i-a replicat prietenul.
La care agentul de vînzări i-a răspuns oftînd: “Eh, nu numai că nu ştiu arabă, dar nici nu mi-am dat seama că arabii citesc de la dreapta la stînga…”