RĂZBOIUL CU VECHEA ORDINE – capitolul libian

în memoria lui Muammar Muhammad Abu Minyar al-Gaddafi

În luna februarie 2011 începea încă un capitol al luptei lumii civilizate cu ororile vechii ordini: războiul civil din Libia. Pe 11 februarie, dictatorul Hosni Mubarak era forţat să demisioneze din fruntea statului egiptean. La doar cîteva zile, pe 15 februarie, scînteia era aprinsă în Libia. Mai precis, în oraşul Benghazi au început acţiuni de protest similare celor din Egipt, împotriva tiranului Gaddafi, care au fost reprimate în sînge trei zile mai tîrziu de către autorităţi. Acesta a fost punctul de început al unei mişcări populare sprijinite de NATO, în scopuri umanitare şi pacifiste. Războiul civil a luat sfîrşit pe 20 octombrie, acelaşi an, odată cu uciderea dictatorului…

       Aşa vor învăţa copiii noştri la orele de istorie. Peste 1000 de ani, dacă această lume va mai fi şi dacă va urma acelaşi curs, în acelaşi fel vor povesti istoricii epopeea libiană, iar adevărul va fi uitat. Continuă să citești

GHICITUL, PREZICERILE, HOROSCOPUL ŞI CUNOAŞTEREA VIITORULUI

    Cunoaşterea viitorului este cu siguranţă posibilă. Există două feluri de a şti ce se va întîmpla:

– prezicerea
– cunoaşterea prin fire

Prezicerea se caracterizează prin faptul că cineva care se află într-un anumit punct în timp vede ce se va întîmpla într-un moment la care încă nu a ajuns. Această prezicere nu se poate face decît printr-o singură metodă: cunoscînd bine anumite fapte şi comportamente şi fiind în stare de a realiza conexiuni între ele, se poate înţelege ce anume se va întîmpla la un moment dat în viitor. Cele mai simple exemple:  pentru că Nicuşor pleacă la şcoală în fiecare zi la ora 07:30, prezic faptul că mîine va pleca la şcoală tot la 07:30. Sau, văd că sora lui este înnebunită după vioară şi repetă ore şi ore în fiecare zi. Continuă să citești

BINELE CA MOMEALĂ

dedicat lui Gigel

    Există atîtea şi atîtea studii, articole, cărţi, emisiuni care ne avertizează că trăim într-o realitate manipulată. Cu toate acestea, noi încă mai credem că deţinem adevărul.

Puţin probabil.

De fapt, manipularea valorilor este atît de subtilă, încît ni se pare în continuare că trăim cu valorile noastre, pe cînd în realitate, le-am pierdut. Şi aşa am ajuns să ne ducem zilele într-o lume care se defineşte astfel: Continuă să citești

PREGĂTIŢI LEII: CREŞTINII AU INCENDIAT OSLO!

     În cele ce urmează voi încerca să schiţez aşa cum văd eu evenimentele recente din Oslo cînd un individ pe nume Anders Breivik a ucis 76 de oameni într-un atac terorist.

 Faptul numărul 1

Înainte de atentat, a avut loc un exerciţiu la faţa locului. De fiecare dată cînd au loc atentate înscenate de serviciile secrete, în zilele anterioare au loc exerciţii în locul vizat. Scopul este de a plasa materialele explozive şi toate celelalte echipamente necesare. Dacă sînt prinşi, pretind că este vorba despre un exerciţiu. Dacă nu sînt prinşi, atunci continuă operaţiunea.

Faptul numărul 2

Poliţia ştia numele atentatorului Continuă să citești

CELULA ATEE

        Odată, o celulă din ficatul unui om a afirmat că omul nu există. Celelalte celule din jurul ei au fost îngrozite să audă o asemenea blasfemie.

“- Omul există, şi cu asta am terminat!”, a spus una dintre ele supărată de parcă ar fi fost sfîrşitul lumii.

“- Acestea sînt basme din bătrîni. Cine mai crede aşa ceva în ziua de astăzi, cînd avem parte de atîtea minuni ştiinţifice… Avem medicamente, operaţii chirurgicale!”, replică celula atee.

“- Ce spui?!”, exclamă o celulă neîncrezătoare. „Medicamente cred că există. Am văzut cu ochii mei! Dar operaţii?! Aşa ceva nu mai cred…”

“- Nu va mint! Despre operaţii am auzit de la celulele din intestin. Ba şi o bacterie vorbea despre asta! O să vină vremea să trăim veşnic, o să ajungem pe alte organe, iar voi încă mai credeţi în poveşti…”

“- Eu”, zise una mai înţepată, “cred că operaţiile şi medicamentele, dacă există cu adevărat aşa ceva, vin de la om. El este cel care are grijă de noi şi vrea să ne salveze”. Continuă să citești

CREDINŢA ŞI IARĂŞI CREDINŢA…

      Oamenii de ştiinţă spun că ei se bazează pe dovezi, pe cînd religia se bazează pe credinţă. Dovezile sînt palpabile – ce-i în mînă nu-i minciună – în vreme ce religia este un soi de idealism – cai verzi pe pereţi.

Dar ce este credinţa? Credinţa este încrederea pe care o ai că un anumit lucru este sau poate fi într-un anumit fel, în condiţiile în care tu nu poţi percepe cu propriile tale simţuri lucrul acela. Oamenii de ştiinţă consideră credinţa semn de inferioritate şi au dreptate, căci credinţa este necesară doar în condiţiile în care omul este limitat, nu este a toate cunoscător, iar în privinţa a ceea ce nu cunoaşte, trebuie să se bazeze pe credinţă. Continuă să citești

FURT DIN RAI

Episodul I

         Cîndva, cînd pe culmile Carpaţilor se mai zărea prima ninsoare de după ieşirea lui Adam şi a Evei din Rai, iar marea avea încă aceeaşi culoare cu cerul, doi îngeri s-au dus la Dumnezeu şi L-au întrebat:

− Doamne, ascultatu-ne-ai Tu pe noi cînd oamenii aceştia au căzut în păcat, iar noi te-am rugat să-i înviezi înapoi şi să le dai îndărăt ce-a fost a lor?

− Pe deplin v-am ascultat, zise Domnul, dar iată ce mi-a spus Adam nu cu mult înainte să cadă. Judecaţi şi voi aceste cuvinte:

„Doamne mărite,

Sfinte Părinte, Continuă să citești

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 46 de alți urmăritori